Horia Garbea (n. 10 august 1962, Bucuresti) este un scriitor roman. Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Este doctor in inginerie din 1999, cu o teza din domeniul fiabilitatii constructiilor, cadru didactic la Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului din Bucuresti din 1987. A publicat 8 volume cu caracter stiintific si didactic. In domeniul literar, a debutat in 1982 cu poezie. A fost membru al cenaclului Universitas, condus de criticul Mircea Martin. Din 2000 a fost secretar al sectiei de dramaturgie a Asociatiei Scriitorilor Bucuresti. Apoi, din noiembrie 2003, secretar al Asociatiei Scriitorilor Bucuresti, ales presedinte al ASB in 2005. Membru al Comitetului director al Uniunii Scriitorilor din 2005.
A publicat poezie, proza, teatru, critica literara si teatrala, eseuri. 1993 ‑ „Doamna Bovary sunt ceilalti” ‑ texte pentru teatru ‑ Ed. Phoenix, 1993 „Mephisto” ‑ texte pentru teatru ‑ Ed. Phoenix, 1996 „Text biografic” ‑ poezie ‑ Ed.Pantheon, 1996 „Proba cu martori” ‑ poezie ‑ Cartea Romaneasca si ASB, 1997 „Misterele Bucurestilor” ‑ proza scurta ‑ Cartea Romaneasca, 1998 „Caderea Bastiliei” ‑ roman ‑ Editura Allfa, 1998 „Cine l‑a ucis pe Marx?” text pentru teatru „Biblioteca Bucuresti” editata de Asociatia Scriitorilor Bucuresti si Editura Eminescu, 1999 „Decembrie, in direct”, texte pentru teatru Editura All, 2001 „Cine l‑a ucis pe Marx?”, teatru, Editura Vinea, 2001 „Enigme in orasul nostru”, proza scurta, Ed. Fundatiei Pro, 2002 „Rata cu portocale”, publicistica, Ed.Premier, 2003 „Vacanta in infern”, critica, Ed. Carte de Suflet, 2003 „Cresterea iguanelor de casa”, poezie, Ed. Vinea, 2003 „Vacanta in infern” , critica, vol II Editura Muzeului Literaturii, 2004 „Hotel Cervantes”, teatru Uniunea Scriitorilor din Romania, 2004 „Drumul spre Nghe An” jurnalistica, in colaborare Ed. MLR, 2005 „Arte partiale”‑ critica, Editura Muzeului Literaturii Romane si ASB, 2005 „Bridge in 41 de povestiri vesele” ‑ Ed. Tritonic, 2006 „Crime la Elsinore”, roman ‑ Ed. Cartea Romaneasca, 2007 „Divort in direct” teatru ‑ Ed. Palimpsest, 2008 „Trecute vieti de fanti si de birlici ‑ Viata si, uneori, opera personajelor” ‑ Ed. Cartea Romaneasca. A tradus in romana si a adaptat pentru scena 16 piese de Jacques Copi, Pierre Corneille, S.I.Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, N. Machiavelli, Dario Fo, Tennessee Williams, Marivaux etc.
A obtinut numeroase premii literare. Romanul Caderea Bastiliei a fost distins cu trei premii nationale in 1998.
A sustinut si sustine rubrici permanente in reviste literare nationale („Luceafarul”, „Cuvantul”, „Ziarul financiar”, „Saptamana financiara” etc.), si la publicatii teatrale ca „Scena”, „Drama”. A fost titularul rubricii saptamanale de bridge din „Ziarul financiar” din 2003 pana in 2008. A publicat numeroase alte articole. A prezentat cateva sute de volume de literatura contemporana in articole, unele grupate ulterior in trei volume.
1. Considerati ca Romania de azi este diferita de cea anterioara anului 1989? Din aceasta perspectiva, se poate vorbi, din perspectiva dumneavoastra, de o magistratura de dinainte de 1989 si de una de dupa 1989?
Romania de azi e doar geografic aceeasi. In rest, totul s‑a schimbat. Nu am date despre magistratura, dar presupun ca schimbarile se manifesta si aici.
2. Ar trebui trecuta cu vederea colaborarea unor magistrati cu serviciile Securitatii, data fiind experienta si competenta acumulata (stiut fiind ca un bun specialist se formeaza in multi ani) sau ar trebui ca aceste persoane sa fie expuse si indepartate din profesie? Solutia din Germania de Est, unde, dupa caderea zidului si reunificare, judecatorii din perioada comunista au fost indepartati, este cea mai buna?
Nu e sigur ca indepartarea unor care au colaborat e solutia cea mai buna, mai ales ca au trecut 20 de ani de la Revolutie. E dificil de cuantificat cine si cat a colaborat si din ce motive, sub ce presiuni. Coruptie a fost atunci dar e si acum, ca si presiune politica. Schimbarea de generatii se face automat, biologic, peste inca 10 ani nu va mai fi nimeni din „fosti” in exercitiu.
3. Considerati ca si in prezent, in lume si in Romania, puterea politica exercita influenta sau control asupra magistratilor? In ce modalitate? Prin ce parghii?
Nu imi dau seama, nu am niciun fel de date. E firesc sa se exercite oarecare presiune, ea exista si in tarile mai civilizate, cu exercitiu mai indelungat al democratiei, dupa cum am vazut in filme, am citit in romane etc. Cine e la putere rezista mai greu sa nu i se dea dreptate.
4. Daca ar trebui sa va adresati unei instante din Romania, pentru a va ocroti un drept, ati avea incredere in sistem, in general, si in judecator, in special? Exista vreo diferenta intre ceea ce ar trebui sa fie un judecator si ceea ce el este, in realitate?
Din nou, nu imi dau seama. Oricum nu poti sa te adresezi altei institutii si nici sa iti faci dreptate singur ca haiducii sau ca Robin Hood. Ceea ce am constatat in contactul meu cu justitia a fost mai ales o imensa tergiversare, birocratii nesfarsite, termene lungi de judecata, dificultate de a aplica hotarari definitive. Dar asta se intampla in multe alte domenii.
5. Ce socotiti ca ar trebui sa faca membrii acestui corp profesional pentru intarirea independentei si sporirea increderii publicului in actul de dreptate? Cum ar trebui sa se comporte un judecator? S‑a nascut oare judecatorul ideal?
Judecatorul e chemat sa aplice legea in litera si spiritul ei totodata. Asta e de facut si nimic mai mult. Desigur, sunt chestiuni interpretabile in care intervine elementul uman. Nu exista nici judecatori ideali, nici legi perfecte. De aici dezbateri de constiinta care pot genera traumatisme sau... scenarii de film precum cel din „Politist, adjectiv”. Acolo era un politist, dar dilema poate fi si a unui magistrat. Aplicarea legii e un lucru bun daca nu lezeaza inutil, neaplicarea ei e uneori mai omenoasa dar cine fixeaza limita?